Un tanar student a iesit la plimbare cu profesorul sau. In timp ce se plimbau, pe cealalta parte a drumului, studentul a vazut o pereche de pantofi, care apartineau taranului sarac care lucre in camp in apropiere si se apropia de terminarea sarcinii.

Studentul ii spuse profesorului: “Haidem sa glumim pe seama acestui taran. Sa I ascundem incaltamintea si sa l urmarim in ascuns sa vedem ce va face…’’.

Atunci profesorul ii raspunde: “Tinere, niciodata sa nu glumesti pe durerea altuia. Dar daca esti bogat, poti sa te bucuri de urmatorul fapt: pune o moneda in fiecare pantof  si sa ne ascundem in tufis si ii vom privi reactia lui.”

Studentul asa a facut si s a ascuns repede in tufis impreuna cu profesorul. Taranul si a terminat lucrul si a venit in locul in care si a lasat papucii si haina.

In timp ce se incalta, a simtit ceva in pantoful sau. La inceput a crezut ca e o piatra, dar in curand si a dat seama ca e o moneda de aur. El a ramas uimit  vazand moneda de aur,  a privit ganditor in jur, dar nu a observant pe nimeni. A pus moneda in buzunar si a inceput sa isi incalte al doilea papuc, dar spre uimirea lui a gasit si acolo o moneda de aur. A inceput sa vorbeasca singur si sa multumesca pentru aceea persoana care a facut aceea fapta buna.

In vorbele lui a spus si de sotia lui bolnava, pe copiii sau care nu aveau ce manca si acum datorita unei maini invizibile, care I a daruit monedele, familia lui sa fie salvata.

Studentul din tufis, statea si privea, socat cu ochii plini de lacrimi. Profesorul il intreba “Daca ai fi glumit in modul in care ai dorit la inceput, ai fi fost mai fericit decat te simti acum?”

Tanarul a raspuns “Domnule professor, mi ati dat o lectie, care nu o voi uita. Acum am inteles cuvintele pe care nu le intelegem mai inainte : cel care daruieste este mai fericit decat cel care primeste! Prin urmare, daca vrei sa faci un bine, grabeste te…